Mecanismul motor:

• constituie cea mai importantă parte a M.A.I. şi are rolul de a transforma mişcarea de translaţie a pistoanelor, rezultată în urma arderii amestecului carburant în camera de ardere, în mişcare de rotaţie a arborelui cotit.
• compunere
- organe fixe: chiulasa, garnitura de chiulasă, cilindri (4),(6), blocul motor, carterul superior, carterul inferior;
- organe mobile: pistonul, segmenţii, bolţul, biela, arbore cotit, volanta;
• prezenţa calaminei pe suprafaţa bujiilor şi fumul albăstrui al eşapamentului indică faptul că mecanismul motor (grup piston-cilindru) este uzat.

Instalaţia de alimentare:

• compunere MAC: rezervoare de motorină, pompă de alimentare, pompa de amorsare, filtre pentru filtrare, pompă de injecţie, injectoare, conducte de joasă presiune, conducte de înaltă presiune, conducte de colectare a surplusului de motorină, filtru de aer;
• compunere MAS: rezervor benzină, filtre de combustibil, pompă de benzină, carburator, filtru de aer, colectorul de admisie, colectorul de evacuare, coloana şi toba de eşapament, conductele de benzină.
• un eşapament defect trebuie reparat necondiţionat pentru că produce un zgomot prea mare;
• criteriul de alegere a benzinei pentru motoarele cu aprindere prin scânteie îl constituie cifra octanică (CO);
• factorii care fac ca motorul Diesel al unui autoturism să emită fum excesiv sunt defecţiunile la instalaţia de injecţie;
• cauza care determină un consum de combustibil peste limita normală la M.A.S. poate fi dereglarea carburaţiei;
• fumul de culoare neagră emis de eşapament indică un consum exagerat de combustibil;
• catalizatorul are rolul de a asigura depoluarea atmosferică prin arderea completă a gazelor de evacuare şi de a reduce cantitatea de noxe emise în atmosferă; dacă după întreruperea contactului electric, motorul continuă să funcţioneze, fenomenul se numeşte autoaprindere;

Instalaţia de ungere:

• rol: realizarea unei pelicule de ulei între suprafeţele aflate în mişcare relativă cu scopul de a micşora uzura; protejarea pieselor împotriva coroziunii; a prelua o parte din căldura rezultată în urma frecării, contribuind la răcirea elementelor care nu se pot realiza prin alte modalităţi; îndepărtarea particulelor mecanice, rezultate în urma frecării, dintre suprafeţele aflate în contact; realizarea, împreună cu subansamblul piston – segmenţi – cilindru a etenşării camerei de ardere;
• compunere: carterul inferior sau baia de ulei, pompa de ulei cu sorbul său, schimbătorul de căldură (răcitorul de ulei), filtrul de ulei (brut şi fin), rampa de ulei, filtrul centrifugal de ulei, canale şi conducte de ulei, jojă de ulei şi indicator de presiune a uleiului;
• nivelul corect al uleiului din baia de ulei trebuie să fie între reperele MIN-MAX însemnate pe joja de ulei;
• printre calităţile uleiului de motor se enumără punctul de congelare şi vâscozitatea;
• schimbarea uleiului şi a elementului filtrant de ulei se face conform periodicităţii stabilite de constructor;
• pentru întreţinerea sistemului de ungere, trebuie să efectuaţi verificarea şi completarea nivelului uleiului din baie, înlocuirea uleiului după expirarea termenului de utilizare;
• cauzele ce pot determina creşterea nivelului de ulei în baia de ungere sunt pătrunderea apei sau a combustibilului în baia de ulei;
• fumul de culoare albastră emis de eşapament indică un consum exagerat de ulei.

Instalaţia de răcire:

• rol: să asigure o temperatură optimă de funcţionare a motorului prin evacuarea unei cantităţi de căldură; să asigure răcirea suplimentară a uleiului din instalaţia de ungere; să asigure încălzirea aerului necesar instalaţiei de încălzire şi ventilaţie.
• compunere: radiator, pompă de lichid, termostat, rezervor de completare – compensare (vas de expansiune), răcitor de ulei (schimbătorul de căldură), rampa de redistribuţie, cămăşile de răcire ale cilindrilor, conducte de legătură, robinete de golire, indicator de temperatură lichid, ventilator, instalaţie de încălzire şi ventilaţie;
• termostatul aparţine instalaţiei de răcire şi are rolul de a închide şi deschide circuitul lichidului de răcire la anumite temperaturi;
• cea mai frecventă defecţiune a instalaţiei de răcire a motorului este slăbirea sau ruperea curelei de antrenare a ventilatorului şi a pompei de apă;
• temperatura lichidului de răcire care asigură performanţa maximă şi uzura minimă a motorului este cuprinsă în intervalul 90-95 grade C;
• circulaţia frecventă cu termostatul defect şi, implicit, cu o temperatură a lichidului de răcire sub 60 grade C conduce la creşterea consumului de combustibil;
• creşterea excesivă a regimului termic de funcţionare a motorului poate fi cauzată de ruperea curelei de antrenare a pompei de apă sau defectarea termostatului;
• aprinderea luminii martor de la bord, care semnalizează funcţionarea generatorului de curent, poate indica ruperea curelei de antrenare a pompei de apă, a ventilatorului şi a alternatorului;
• la utilizarea soluţiei antigel se va evita contactul cu aceasta, deoarece este toxică;
• după cel mult 3 ani soluţia antigel va fi complet înlocuită, chiar dacă densitatea acesteia corespunde cerinţelor;