Întrebări chestionare atestate auto ARR 2024 categoria CPC marfa

Întrebări pe capitole →

Alege categoria:

A
B
C
D
E
Redobândire
Atestate
    Taxi
    Inchiriere
    ADR cisterne
    ADR clasa 1
    ADR colete
    Agabaritice
    CPC marfa
    CPC persoane
    CPI marfa
    CPI persoane
    CPI scurt marfa
    CPI scurt persoane
    Consilieri siguranta - cls 1
    Consilieri siguranta - cls 2
    Consilieri siguranta - cls 3,4,5,6,8,9
    Consilieri siguranta - ONU 1202,1203,1223
    Instructor
    Manager taxi
    Manager transport marfa
    Manager transport persoane
    Profesori
    Vehicule avariate

Caută întrebare:


60642. Care din următoarele sisteme este proiectat pentru a fi utilizat la parcurgerea pantelor lungi?

  • A. sistemul ABS
  • B. sistemul ASR
  • C. sistemul de blocare a diferenţialului
  • D. sistemul de frânare de încetinire.

60643. Sistemele de frânare de încetinire realizează efectul de frânare actionând în mod indirect asupra:

  • A. ABS-ului
  • B. roţilor directoare
  • C. roţilor motoare
  • D. tuturor roţilor.

60644. Efectul de încetinire produs de activarea sistemelor de frânare de încetinire se poate realiza prin:

  • A. acţionarea cilindrilor receptori ai sistemului de frânare de la roţile motrice
  • B. creşterea presiunii aerului din circuitele de frânare
  • C. debreiere şi ambreiere progresivă
  • D. obturarea galeriei de evacuare a motorului.

60645. Sistemele de frânare de încetinire de tip retarder/intarder pot fi de tip:

  • A. hidraulic
  • B. mecanic
  • C. pneumatic
  • D. pneumo-hidraulic.

60646. Sistemele de frânare de încetinire de tip retarder/intarder pot fi de tip:

  • A. electromagnetic
  • B. mecanic
  • C. pneumatic
  • D. pneumo-hidraulic.

60647. Mărimea forţei de frânare a autovehiculului, ce rezultă ca urmare a activării retarderului hidraulic, depinde de:

  • A. cantitatea de lichid hidraulic care se comandă a fi injectat în carcasa acestuia, prin selectarea treptei de frânare
  • B. declivitatea drumului pe care circulă autovehiculul
  • C. treapta de viteză cuplată
  • D. viteza de circulaţie a autovehiculului.

60648. Mărimea forţei de frânare a autovehiculului, ce rezultă ca urmare a activării retarderului hidraulic, depinde de:

  • A. declivitatea drumului pe care circulă autovehiculul
  • B. treapta de frânare selectată
  • C. treapta de viteză cuplată
  • D. viteza de circulaţie a autovehiculului.

60649. De ce trebuie să se ţină seama la exploatarea retarderului hidraulic?

  • A. efectul de frânare se produce cu întârziere previzibilă – faţă de momentul activării retarderului
  • B. efectul de încetinire încetează la apasarea pedalei de ambreiaj
  • C. pentru ca activarea retarderului să producă efectul de încetinire a autovehiculului, cutia de viteze trebuie să fie cuplată într-o treaptă de viteză
  • D. retarderul se dezactivează automat, odată cu apăsarea pedalei de frână.

60650. La activarea cărui tip de sistem de frânare de încetinire se poate conta pe un efect de frânare imediat, produs instantaneu, odată cu activarea acestuia?

  • A. la activarea celor care realizează încetinirea prin obturararea galeriei de evacuare
  • B. la activarea frânelor de încetinire asistate de sistemele de siguranţă de tip ABS şi ASR
  • C. la activarea intarederului hidraulic
  • D. la activarea retarderului hidraulic.

60651. La activarea cărui tip de sistem de frânare de încetinire se poate conta pe un efect de frânare imediat, produs instantaneu, odată cu activarea acestuia?

  • A. la activarea frânelor de încetinire asistate de sistemele de siguranţă de tip ABS şi ASR
  • B. la activarea intarederului hidraulic
  • C. la activarea retarderului electromagnetic
  • D. la activarea retarderului hidraulic.

60652. Care este utilitatea tempomatului?

  • A. este un echipament care poate fi utilizat de regulă în cazul în care conducătorul auto are dificultăţi în a menţine o viteză de deplasare constantă
  • B. nici o utilitate deosebită, mai ales în contextul în care utilizarea tempomatului presupune în mod suplimentar nu numai efectuarea anumitor operaţiuni specifice, dar şi asigurare prealabilă, atât la activare, cât şi la dezactivare
  • C. protejează transmisia la suprasarcini
  • D. realizează menţinerea vitezei de deplasare din momentul activării acestuia.

60653. În ce regim de exploatare a tempomatului există riscul producerii de şocuri în transmisie?

  • A. la dezactivarea tempomatului
  • B. la eliberarea pedalei de acceleraţie în urma activării tempomatului
  • C. la reactivarea tempomatului la o viteză superioară celei fixate la prima activare
  • D. pe timpul menţinerii comenzii de accelerare sau de decelerare continuă.

60654. Ce condiţii trebuie să aveţi în vedere să se realizeze înaintea dezactivării tempomatului de la maneta de comandă, pentru a evita şocurile pe care le poate provoca această intervenţie?

  • A. dezactivarea tempomatului nu poate produce şocuri în transmisia autovehiculului, deci nu este necesar să se intervină în prealabil asupra nici unei alte comenzi
  • B. întreruperea transmiterii fluxului de putere de la motor la roţile motrice, prin debreiere sau deplasarea schimbătorului de viteze în poziţie neutră
  • C. preluarea controlului sistemului de frânare, prin acţionarea frânei de serviciu
  • D. preluarea controlului tracţiunii, prin acţionarea corespunzătoare a acceleraţiei.

60655. Având în vedere particularităţile funcţionale, este de preferat ca frâna de serviciu să se acţioneze:

  • A. brusc
  • B. în mod continuu
  • C. până la blocarea roţilor
  • D. treptat şi controlat.

60656. Care este consecinţa frânării violente, cu blocarea roţilor din faţă?

  • A. micşorarea uzurii anvelopelor
  • B. pierderea maniabilităţii autovehiculului
  • C. pierderea stabilităţii autovehiculului
  • D. reducerea distanţei de oprire.

60657. Care este consecinţa frânării violente, cu blocarea roţilor din faţă?

  • A. creşterea distanţei de frânare necesare pentru oprirea vehiculului
  • B. micşorarea uzurii anvelopelor
  • C. reducerea distanţei de oprire
  • D. reducerea timpului de reacţie.

60658. Care este consecinţa frânării violente, cu blocarea roţilor din faţă?

  • A. derapajul
  • B. micşorarea uzurii anvelopelor
  • C. pierderea stabilităţii autovehiculului
  • D. reducerea distanţei de oprire.

60659. Sistemele de frânare de încetinire de tip retarder/intarder acţionează numai dacă:

  • A. ambreiajul este cuplat
  • B. autovehiculul este în mişcare
  • C. pedala de frână este apasată
  • D. schimbătorul de viteze este cuplat într-o treaptă de viteză.

60660. Care poate fi cauza demarajului slab al autovehiculului la pornirea de pe loc sau la accelerare?

  • A. nivelul scăzut al combustibilului în rezervor
  • B. presiunile din pneuri nu corespund cu cele prescrise de fabricant
  • C. se accelerează cu frâna de încetinire activată
  • D. uşile autovehiculului nu sunt închise corespunzător.

60661. La folosirea excesivă pe un timp îndelungat a retarderului hidraulic, eficienţa frânării scade datorită:

  • A. folosirii frânei de motor
  • B. funcţionării ABS-ului
  • C. rulării la turaţii mari
  • D. supraîncălzirii uleiului.

60662. Ce trebuie să aveţi în vedere la operarea asupra manetei de comandă a retarderului, pentru a nu afecta siguranţa şi confortul deplasării?

  • A. dezactivarea retarderului, precum şi schimbarea treptelor de frânare, să se facă numai împreună şi odată cu acţionarea controlată a frânei de serviciu
  • B. manevrarea secvenţiala a acesteia
  • C. menţinerea unei viteze de deplasare constante, indiferent de condiţiile de drum şi de trafic
  • D. să activez retarderul numai în urma reducerii corespunzătoare a vitezei de deplasare, realizată prin utilizarea controlată a frânei de serviciu.

60663. Ce trebuie să aveţi în vedere la operarea asupra manetei de comandă a retarderului, pentru a nu afecta siguranţa şi confortul deplasării?

  • A. manevrarea fără salturi peste diferitele trepte de frânare
  • B. menţinerea unei viteze de deplasare constante, indiferent de condiţiile de drum şi de trafic
  • C. să activez retarderul numai în urma reducerii corespunzătoare a vitezei de deplasare, realizată prin utilizarea controlată a frânei de serviciu
  • D. să identific şi să cuplez în mod direct treapta de frânare adecvată necesităţilor impuse de condiţiile de drum şi de trafic.

60664. Care sunt riscurile exploatării retarderului?

  • A. blocarea transmisiei
  • B. nu există nici un fel de risc
  • C. şocurile provocate în transmisie la schimbarea treptelor de frânare
  • D. suprasolicitarea transmisiei.

60665. Care din procedurile de mai jos sunt de urmat la coborârea pantelor lungi cu succesiuni de curbe, în ceea ce priveşte exploatarea raţională a retarderului în condiţii de siguranţă şi confort?

  • A. cuplarea treptelor de frânare superioare să se opereze numai în urma, sau odată cu acţionarea frânei de serviciu
  • B. cuplarea treptelor superioare de frânare ale retarderului să se efectueze, de preferat, pe porţiunile de drum în aliniament
  • C. evitarea folosirii îndelungate a retarderului la coborârea pantelor lungi, pentru a evita supraîncălzirea acestuia
  • D. evitarea folosirii simultane a retarderului şi a frânei de serviciu.

60666. Coborâti o pantă cu retarderul activat. Se modifică forţa de frânare dezvoltată de retarder în urma eventualei schimbări de treaptă de viteză, sau pe parcursul efectuării acestor operaţiuni?

  • A. da
  • B. nu
  • C. numai dacă se cuplează o treaptă inferioară de viteză
  • D. numai dacă se cuplează o treaptă superioară de viteză.