SECȚIUNEA a 6-a Circulația autovehiculelor în traficul internațional

(1) Autovehiculele, tractoarele agricole sau forestiere și remorcile înmatriculate în România pot trece frontiera de stat pe drumurile publice, dacă îndeplinesc condițiile cerute pentru a fi admise în circulația internațională, iar conducătorii lor posedă permis de conducere valabil în condițiile stabilite prin tratatele la care România este parte sau care este eliberat de autoritățile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene ori Spațiului Economic European sau a cărui valabilitate este recunoscută în aceste state pe bază de reciprocitate.

(2) Autovehiculele, tractoarele agricole sau forestiere și remorcile înmatriculate în alte state pot trece frontiera de stat și pot circula pe drumurile publice din România, dacă îndeplinesc condițiile tehnice prevăzute în Convenția asupra circulației rutiere, încheiată la Viena la 8 noiembrie 1968 și ratificată de România prin Decretul nr. 318/1980, dar numai pe perioada cât sunt asigurate pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a prejudiciilor produse prin accidente de autovehicule.

(3) Pentru a conduce un autovehicul pe teritoriul României, persoanele care sunt titulare ale unui permis de conducere eliberat într-un stat care nu este membru al Convenției asupra circulației rutiere, prevăzută la alin. (2), trebuie să posede și permis de conducere internațional.

(4) Autovehiculele, tractoarele agricole sau forestiere și remorcile înmatriculate în alte state, deținute de persoane care au sediul sau domiciliul în România, pot fi conduse pe drumurile publice pe o perioadă de maximum 90 de zile de la introducerea acestora în țară, dacă sunt asigurate pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a pagubelor produse prin accidente de circulație.

(5) Persoanele care și-au stabilit domiciliul ori reședința în România pot să își înmatriculeze autovehiculele sau remorcile la autoritatea competentă pe raza căreia au domiciliul ori reședința, după caz.

(6) Autovehiculele și tractoarele agricole sau forestiere înmatriculate în statele care nu sunt semnatare ale Convenției asupra circulației rutiere, prevăzută la alin. (2), sunt obligate să poarte în partea din spate semnul distinctiv al statului care a efectuat înmatricularea.

(1) Au dreptul să conducă autovehicule pe drumurile publice din România, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 20 și art. 23 alin. (1), titularii permiselor de conducere naționale valabile, eliberate de autoritățile:

a) statelor membre ale Convenției asupra circulației rutiere, prevăzută la art. 82 alin. (2);

b) statelor membre ale Uniunii Europene;

c) statelor cu care România a încheiat un tratat privind recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere auto.

(2) Pentru a conduce un autovehicul pe teritoriul României, persoanele care sunt titulare ale unui permis de conducere național eliberat de autoritățile unui stat care nu este membru al Convenției asupra circulației rutiere și nici membru al Uniunii Europene ori cu care România nu a încheiat un tratat privind recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere auto trebuie să posede și permis de conducere internațional.

(2^1) Prin excepție de la prevederile alin. (2) referitoare la obligația de a poseda și un permis de conducere internațional, pot conduce pe teritoriul României, pe o perioadă determinată, titularii permiselor de conducere naționale eliberate de autoritățile altor state decât cele prevăzute la alin. (1), dacă posedă asupra lor și pașaportul valabil emis de acest stat. Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc, în condiții de reciprocitate, perioadele de conducere, precum și statele autorităților emitente ale permiselor de conducere naționale, dintre cele cu care România are parteneriate strategice sau dintre cele care sunt membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord sau ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

(3) Permisele de conducere naționale eliberate de autoritățile prevăzute la alin. (1), precum și cele a căror valabilitate este recunoscută de România în mod unilateral, deținute de persoane care au domiciliul sau reședința în România în sensul art. 23^1 alin. (2), pot fi preschimbate cu documente similare românești, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3^1) În cazul permiselor de conducere prevăzute la alin. (3), inclusiv al celor obținute ca urmare a preschimbării sau a preschimbărilor succesive ale unor permise de conducere obținute prin examen în România, care nu îndeplinesc condițiile de preschimbare cu documente similare românești, titularii acestora se pot prezenta la examen în vederea obținerii unui permis de conducere românesc, făcând dovada că sunt apți din punct de vedere medical.

(3^2) În urma dobândirii permisului de conducere românesc în condițiile alin. (3^1), permisul de conducere național eliberat de către autoritățile prevăzute la alin. (1) se remite acestora de către serviciile publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, cu mențiunea că a fost obținut un nou permis de conducere în România.

(4) În procedura de preschimbare a permiselor de conducere naționale eliberate de autoritățile competente ale altor state cu documente similare românești, autoritățile competente pot elibera o dovadă înlocuitoare a permisului de conducere, în condițiile stabilite prin ordinul ministrului afacerilor interne prevăzut la alin. (3).

(5) Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări, emite permisul de conducere internațional, în conformitate cu prevederile convenției prevăzute la art. 82 alin. (2), în condițiile stabilite prin regulament. Dispozițiile prezentului alineat nu aduc atingere activității de emitere a permisului de conducere internațional de către asociațiile autorizate în acest scop potrivit tratatelor la care România este parte.

(1) Membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și reprezentanțelor organizațiilor internaționale acreditate în România au dreptul să conducă autovehicule pe drumurile publice din România, pe perioada acreditării, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 20 și art. 23 alin. (1), sunt titulari ai unui permis de conducere național valabil și posedă o carte de identitate specială eliberată de Ministerul Afacerilor Externe.

(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător membrilor de familie ai personalului prevăzut la alin. (1).